FAQ: Care este structura de bază a lui TZM și procese?

Mișcarea

Membrii

Filiale

Echipe

Proiecte

Coordonatori

Consens Rațional

Strângerea de Fonduri

Mișcarea

Mișcarea ca entitate constă în filiale (chapters) globale, fiecare repartizate pe orașe, state/județe și națiuni. Deși mișcarea este globală, prin definiție, filialele sunt reprezentanța fizică a acesteia. A fii membru în mișcare înseamnă a face parte dintr-o filială locală, la nivelul cel mai scăzut operativ din zonă, prin urmare devenind o parte din ansamblu.

Membrii

Pentru ca o persoană să fie considerată membru al mișcării Zeitgeist, trebuie să fie activ într-o filială. Dacă nu există o filială în regiunea respectivă, membrul respectiv are posibilitatea de a o fonda. Fondarea în stagiul preliminar este un procedeu foarte simplu, fiind necesar doar un website sau o comunitate de orice fel sau mărime, totul are un început.

Filiale

Filialele sunt grupuri regionale a mebriilor mișcării Zeitgeist, organizate pe nivele.

De la sus în jos nivelele curente sunt:

1. Internaționale (țări)

2. State/Provincii/Județe (următoarea distincție regională de nivel dintr-o țară)

3. Oraș – (Următoarea distincție regională de nivel dintr-un stat sau județ)

Filialele trebuie să aibă abilitatea de a permite comunicarea între membrii din alte sedii. După ce filiala a luat amploare, trebuie conduse personal (sau online, prin conferințe în timp real) întâlniri periodice, și de a lua parte evenimente și acțiuni regionale sau globale.

Întâlnirile filialelor vor avea loc pe nivele, coordonatorii întâlnindu-se în nivelele lor respective. De exemplu presupunând că filiala din județul Banat nu are nici o sub-filială, ar deține întâlniri cu toți membrii din Banat. Totuși întâlnirea din următorul nivel (țări) ar avea loc doar cu coordonatorii statelor/județelor, și nu cu toți membrii. Această restrângere are ca scop cuprinderea a cât mai multor teme de discuție și a cât mai multor membrii posibil, datorită faptului că organizarea unor întâlniri globale cu mii de membrii în timp real ar fi mult prea dificilă.

Echipe

Echipe de membrii, organizați de coordonatorii echipelor, lucrând la un proiect sau proiecte specifice.

Echipele pot fi globale sau regionale.

Echipele globale sunt cele care participă la proiecte principale ale mișcării, care se leagă de întreaga organizație a mișcării. În prezent sunt în total 6 echipe globale și fiecare echipă are propriile orientări/procese ale participării.

Echipa Lingvistică

Echipa de Dezvoltare

Echipa de Știri/Presă

Echipa de Proiecte Media

Echipa de Tehnologie

Echipa Conferințelor

Echipele regionale sunt independente de evaluări globale și sunt create de către sediile aferente.

Proiecte

Orice sarcină de interes relevant agreat și stabilit de o echipă, fie regională sau globală. Acestea de obicei include un buletin de știri, evenimente, sau acțiuni caritabile.

Coordonatori

Membrii Organizatori/Reprezentanți pentru fiecare filială sau echipă.

Sunt membrii de bază și supraveghetorii operaționali care administrează o filială sau echipă. Persoanele respective nu sunt considerate ca fiind lideri (ex. președinți/primari, sau consuli). Ci sunt pe aceeași poziție ierarhică cu ceilalți membrii din sediile/echipele respective, sunt supuși la aceeași nivel de scrupulozitate ca și orice membru din mișcare, și nu au autoritatea de a lua decizii finale într-o filială. De regulă persoanele respective își dedică timpul liber prin a retransmite consensul între sedii/echipe, precum și prin a lua inițiativă în proiectele respective. De obicei coordonatorii sediilor sunt membrii fondatori ai acestora, și sunt voluntari ca toți membrii mișcării. De asemenea, respectivii trebuie aprobați de coordonatorii la nivel mai înalt.

De exemplu dacă e necesar să înființăm un filială nouă la nivel de oraș, acel membru va fii revizuit de coordonatorul de stat în legătură cu integritatea prospectului (al orașului și persoanei respective). Înființarea unei noi filiale depinde de dedicația și cunoștințele demonstrate de respectivul coordonator de filială, și acesta este evaluat după caz. Aceasta este una din puținele cazuri în care coordonatorul de oraș/stat/țară este obligat să ia o decizie, în exemplul de mai sus fiind o aplicație pentru o filială sub nivelul lor.

În caz de conflict, filiala următorului nivel (țară) va lucra să ajungă la un consens rațional. Coordonatorii globali ai echipelor nu sunt autorități, ci voluntari care se asigură că procedeul fiecărei echipe se desfășoară fără probleme. În caz de probleme/conflict, schimbarea de coordonatori pentru o anumită filială/echipă sunt realizate prin consensul altor filiale sau echipe și pe urmă evaluate de către coordonatorul internațional pentru a se ajunge la un consens rațional.

Consens Rațional

Acest consens nu este echivalentul ochlorației (sau democrația mafiei). Ochlorația constă în conducerea democratică de către o mulțime bazată pe sistemul ”un singur om – un singur vot”. Mișcarea nu acceptă ochlorația, deoarece se bazează pe supoziția eronată că fiecare persoană participantă are cunoștințele necesare pentru a lua decizii într-un mod intelectual și imparțial. Abilitatea de a lua decizii potrivite nu au nicio legătură cu interesele unor grupuri de oameni sau a unei singure persoane. Ea constă într-un proces tehnic de evaluare logică a unor seturi de variabile, de aceea se pot baza doar pe referințe tehnice și tangibile, nu opiniile netestate a maselor, de vreme ce teoria pur democratică de mai sus presupune eronat că ar avea integritate.

Fiecare argument al unui membru trebuie să fie suportat logic de către o referință externă, bine întemeiată pentru a suporta concluzia dată. Manifestația acestui raționament se poate numi un ”caz”.

Ca exemplu, un scenariu dintr-o filială: se ivește un conflict de comunicare între membrii ai unui grup, urmează apoi procesul de consens rațional, care necesită ca fiecare parte a conflictului să prezinte cazurile lor către ceilalți membri. Acest caz trebuie să conțină factori, instanțe sau exemple raționalizate tehnic, care pot fi evaluate în afara percepției persoanei care o prezintă. Cu alte cuvinte, insinuări, presupuneri și predispoziții nu au nici o valoare, dacă nu poate fi cuantificat în vreun fel – argumentul este invalidat.

Să presupunem că un membru are o problemă cu acțiunile unui coordonator și ar dori să înlăture acel membru. Raționamentul cazului fiind axat asupra coordonatorului care nu reprezintă interesele/ideile majorității grupului.

În acest scenariu un set de exemple tehnice ar trebui prevăzute, pe care grupul să le poată revizui. Apoi se ajunge la un consens rațional în grup, bazat numai pe dovezile prezentate – și nu pe percepțiile subiective ale unor persoane. În timp ce acest proces este simplu și direct – asemănător cu democrația tradițională – încă se poate anula decizia în cazul în care concluziile raționale făcute sunt considerate ca fiind nelegitime de către următorul nivel în structura filialei. Această evaluare extinsă are scopul de a proteja împotriva concluziilor eronate (posibil ca decizia să fie neinformată sau părtinitoare) făcute de o apartenență a filialei.

Cu alte cuvinte, decizia de îndepărtare a unui coordonator de stat, în timp ce întâlnește consensul rațional în filiala respectivă, încă ar avea nevoie de a ajunge un consens rațional cu nivelul statului în structură. (ex: este nevoie să se ajungă la un consens cu toate cele 41 de județe din România) pentru a proteja împotriva deciziilor eronate sau chiar a unui individ din afara mișcării infiltrat cu scopul de a cauza probleme. Deoarece astfel de situații sunt foarte rare și se întâmplă de obicei în filiale la nivele de oraș, factorii care compun această intervenție depind de caz.

Este important să evaluăm postul de coordonator de filială (sau echipă) prin a sublinia faptul că ocuparea acestuia nu aduce nici un beneficiu în afară de satisfacția ego-ului persoanei în cazul în care aceasta face abuz. Pentru acest post nu se oferă remunerație, și de regulă necesită toleranță ridicată la stres din cauza responsabilităților inerente poziției.

Mulți care au fost condiționați de către sistemul hiper-democratic prezent în timpurile noastre consideră consensul mulțimii ca fiind de încredere, în timp ce indivizii din acea mulțime nu sunt demni de aceeași încredere. Această perspectivă cinică trebuie actualizată cu noțiunea că o singură persoană nu poate să prospere urmând doar propriile interese limitate, iar asta va rezulta în încetarea respectivelor interese.

Acesta este unul dintre motivele din care mișcarea Zeitgeist nu operează cu resurse monetare, acestea creând întotdeauna condițiile pentru corupția de bază.

Relatarea Informației

Fiecare filială are un set de coordonatori și aceștia sunt numai reprezentanții intereselor filialei, în unele cazuri fiind necesar ca aceștia să participe la evaluarea deciziilor în legătură cu conflictele iscate sau instaurarea unei membru într-o funcție din nivelele posterioare. În fiecare caz consensul rațional este procesul de luare a deciziilor și asta subliniază cea ce am numii Relatarea Informației.

Informațiile sunt discutate în fiecare filială, în întâlnirile membrilor, fie în persoană sau pe internet, consensul rațional fiind îndeplinit în legătură cu orice problemă importantă. De îndată ce un membru aduce o idee propice mișcării, aceasta străbate calea de la un nivel posterior către nivelele de sus (de exemplu o idee provine de la o filială dintr-un oraș și ajunge la filială globală) printr-un proces de reprezentare sistematică a coordonatorilor.

După ce acea idee a trecut de consensul rațional, coordonatorii de stat aduc ideea la nivel de țară, unde ideea este prezentată și discutată cu toate statele sau provinciile. Dacă coordonatorii țării respective aduc idea la nivel internațional, ideea este prezentată și discutată în continuare de sediile din toate țările lumii. La acest nivel consensul rațional ar implementa această idee, ea trecând de toate testele necesare.

Aceasta se numește “abordarea de la bază spre vârf”, iar testarea ideilor ar fi “directiva de la vârf spre bază”, aceasta având un efect asupra acțiunii luate de către sedii. Desigur că ar fi și propuneri provenite din mijlocul “lanțului” de nivele (Județe/State), în acest caz responsabilitatea cade pe fiecare coordonator din mișcare să comunice respectiva idee prezentată în filiala proprie, iar dacă intervine un conflict, abordarea de la bază se reiterează pentru a ajunge la un consens rațional și pe urmă la rezolvarea acestuia.

Strângerea de Fonduri

Ca o regulă universală, mișcarea operează pe principiului dedicării timpului și nu a banilor. Strângerea de fonduri de către sedii nu este permisă sub nici o formă. Mișcarea operează pe un model de contribuție personală și voluntară. Dar la regula aceasta există totuși două excepții. Găzduirea site-urilor de regulă necesită resurse financiare, așadar oferirea de produse contra cost este acceptabilă. Ca de exemplu pe pagina globală a mișcării oferă un tricou pentru a ajuta în acoperirea costurilor administrative și de găzduire. Fiecărei filiale îi este permisă să ofere și tricouri personalizate sau alte feluri de mărfuri. Totuși orice vânzare excesivă de marfă va fi terminată dacă se reclamă drept abuz. Decizii de acest fel sunt luate de consensul administrațiilor globale sau internaționale.

A doua excepție ar fi când se instaurează un proiect temporar care are nevoie de fonduri. De regulă este de așteptat ca fondurile să vină personal de la persoana sau persoanele care lucrează direct la proiect sau filială. În momentul în care asta nu se poate, un sistem transparent de donare temporară se poate pune în practică pentru a acoperirea cerințelor acelui proiect.

Comments are closed.